FAUNA

Diversitatea faunei este determinata de diversitatea habitatelor, mai ales datorita faptului ca mai mult de jumatate din ecosistemele identificate sunt naturale. Au fost identificate un numar de 623 specii din care 99 sunt pe lista directivelor europene.

Fauna de nevertebrate este foarte bogata, fiind identificate pana in prezent peste 3000 de specii, din care 435 de specii de viermi si rotifere, 91 de specii de moluste, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide si 2.244 de specii de insecte. Pana in prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru stiinta, incluzand un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide, 1 specie de peste Knipowitschia cameliae si 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus si Homoporus deltaicus.

Avifauna. Pasarile sunt reprezentate de un numar de 327 de specii, care utilizeaza acest teritoriu pentru cuibarit, loc de popas in timpul migratiei sau pentru iernare, si care, de asemenea, reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Intre acestea se includ specii amenintate pe plan international, cum ar fi: pelicanul cret (Pelecanus crispus), rata rosie (Aythya nyroca), gasca cu gat rosu (Branta ruficollis) si cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primăvara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase: cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii.

Fauna terestra. Au fost identificate un numar de 42 de specii de mamifere incluzand specii de importanta conservativa europeana cum sunt vidra (Lutra lutra) si nurca europeana (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) si mistretul (Sus scrofa) ce au importanta economica pentru blana si respectiv, pentru vanatoare. Alti pradatori sunt reprezentati de hermina (Mustela erminea), cainele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) si pisica salbatica (Felis silvestris).

Fauna acvatica. Populatiile de pesti sunt reprezentate printr-un numar de peste 45 specii dintre care mai cunoscute sunt: somnul (Silurus glanis), stiuca (Exos lucius), salaul (Stizostedion lucioperca), scumbia de Dunare (Alosa pontica), crapul (Cyprinus carpio) iar amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, si reptilele prin 8.

HABITATE

Pe teritoriul Deltei Dunarii au fost identificate numeroase tipuri de habitate, dintre care amintim: paduri de salcii, lacuri eutrofe naturale, zavoaie cu plopi si salcii, mlastini cu Typha, tufarisuri (zalog, rachita), mlastini cu Phragmites, pajisti umede de lunca, pajisti stepice.

Datorita faptului ca teritoriul Rezervatiei Biosfere Delta Dunarii este supusa in fiecare an unor perioade de inundatie si unor perioade de retragere a apelor, cele 2 tipuri de ecosisteme, terestre si acvatice, sunt interdependente, creand un biom specific Dunarii. Intre aceste tipuri de ecosisteme nu exista o delimitare teritoriala si temporala stricta, existand o succesiune si inlocuire periodica. Atunci cand viitura este foarte mare, acolo unde era un ecosistem terestru va apare unul acvatic, iar in perioadele de seceta prelungita, ecosistemele acvatice vor fi inlocuite de unele terestre.

In Delta Dunarii a fost identificat pana in prezent un numar de 1830 specii de plante. Dintre speciile lemnoase cele mai raspandite sunt:

salcia (Salix alba, Salix cinerea, Salix fragilis)	plopul (Populus alba, Populus nigra)
ulmul (Ulmus foliacea)	catina mica (Myricaria germanica)
murul (Rubus caesius)

70 % din vegetatia Deltei este dominata de o vegetatie specifica mlastinilor precum:

stuful (Phragmites australis)	papura (Typha latifolia, Typha angustifolia)
Scirpus lacustris	Lythrum salicaria
Galium palustre	Euphorbia palustris
Solanum dulcamara	Sium latifolium
Glyceria maxima	Stachys palustris
Butomus umbellatus	Iris pseudacorus

6% din suprafata Deltei, sunt paduri de salcie, arin, plop, frasin, periodic inundate, iar ochiurile de apa ajung sa fie acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2% din suprafata deltei. Cele mai importante asociatii acvatice sunt: Myriophyllo-nupharetum, Hydrocharitetum morsus-ranae, localizate in special pe canale si in lacuri; Salvinio-Spirodeletum polyrrizae, in ochiurile de apa din interiorul mlastinilor cu stuf, si Trapetum natansis, in apele adanci, in asociere cu Lemna minor, Potamogeton perfoliatus, Potamogeton crispus, Potamogeton luncens, Potamogeton pectinatus. Din componenta ecosistemelor acvatice au fost identificate pana in prezent un numar de 176 specii de alge planctonice. O vegetatie deosebita se afla pe nisipuri (Tragus racemosus, Cynodon dactylon etc.).

EVENIMENTE IN DELTA

„Zilele Tulcei”si Festivalul International al Dunarii, eveniment organizat de Primaria Municipiului Tulcea pe data de 15 august, reprezentand atat Zilele Orasului cat si Ziua Marinei.

Competitia nautica pescareasca „Ivan Patzaichin” organizata in luna august.

Festivalul International de Folclor “Pestisorul de Aur”, organizat anual, in luna august, in Tulcea, de Consiliul Judetean Tulcea.

Festivalul „Serbarile Deltei” organizat in Sulina, in luna august, de catre Primaria orasului Sulina.

EDIFICII CULTURALE

Muzeul Deltei Dunarii-Tulcea

Casa memoriala „Panait Cerna” - Cerna

Monumentul de la Smardan

Statuia lui Mircea cel Batran - Tulcea

Insula HARAPU

Insula Harapu are o suprafata de 252 ha, din care 229 ha padure si 21 ha iezerul Harapu. Distanta pana la mun. Braila este de 1 km. Pe malul bratului Harapu sunt plaje neamenajate si locuri pentru pescuit sportiv unde se practica turism de week-end.

Insula CALIA

Insula Calia are o suprafata de 685 ha, din care 466 padure si 219 luciu de apa (iezerele Lupu si Tabacaru). Accesul se face dinspre comuna Gropeni ( 2 Km pana la DJ 212), importanta turistica si ornitologica pentru specia Ardeidae.

Insula CHICIUL ORBULUI

Insula Chiciul Orbului are o suprafata de 305 ha din care 245 ha padure si 60 luciu de apa (iezerul Orbu, areal preferat de coloniile de pelicani). Bratul Orbu este preferat de impatimitii pescuitului sportiv. Accesul la bratul Orbu, 4 km la DJ 212.

Insula CRACANEL

Ostrovul Cracanel are o suprafata de 1080 ha din care: 780 ha padure si 300 ha luciu de apa (iezerele Ciontu, Chioru si Sutanu). In prezent se desfasoara importante lucrari de reconstructie ecologica prin renaturare cu plopi autohtoni.

Insula VARSATURA

Ostrovul Varsatura cu o suprafata de 1234 ha, din care 1219 ha padure cu numai 12 ha luciu de apa, constituie un excelent loc de refugiu pentru caprioare si mistreti in timpul viiturilor mari. Accesul, 3 km de la Podul Giugeni Vadu Oii (E 60).

Insula FUNDU MARE

Insula Fundu Mare are o suprafata de 1899 ha, din care 965 padure iar 934 ha luciu de apa (lacurile Chiriloaia, Stan, Misaila si Bratusca). Remarcabile din punct de vedere turistic sunt zona de conservare speciala de 857 ha din sudul insulei si colonia de cormorani, starci si egrete de la Chiriloaia, de interes ornitologic si cuiburile de codalb din sudul insulei. Colonia mixta de starci, egrete si cormorani aflata la numai 4 km de municipiul Braila a fost apreciata in mod deosebit de guvernatorul Siciliei, dr. Salvatore Cuffaro si de de prof. H. Alvaro de la Universitatea din Madrid.

Insula MICA A BRAILEI

Insula Mica a Brailei, cea mai importanta sub aspect stiintific si turistic din salba celor 7 insule, are o suprafata de 9559 ha, din care 6566 ha padure si 2921 ha luciu de apa (include 18 iezere). Accesul cel mai usor este prin Stancuta DJ 212, 4 km, Gropeni DJ 212, Giurgeni sau Harsova E60. Din punct de vedere al activitatii turistice, prezinta un interes deosebit partea din aval a insulei, zona Popa, si jumatatea din amonte a Insulei Mici: zona de protectie speciala Egreta. In partea din aval a Insulei Mici a Brailei, firma Ocmava, concesionara a punctului piscicol Navodari de la Compania Nationala de Pescuit, si-a propus sa dezvolte turismul de cherhana cu posibilitati de cazare in balta. Tot aici turistii pot vizita colonia mixta de cormorani, egrete si starci si lebedele de pe lacul Cucova. Pe aceste lacuri Casa de Productie Cinematografica Rosso Fuoco a realizat o parte a unui documentar in memoria scriitorului Italian Primo Levi, film comandat de RAI Cultural si Ministerul Culturii din Italia. A doua zona de conservare speciala, cu suprafata de 4.225 ha este situata in sudul Insulei Mici a Brailei. Ca infrastructura turistica, aici exista cabanele Egreta (14 locuri) si Gura Garlutei (6 locuri), trei turnuri observator pentru birdwathing si trei trasee marcate.

SULINA

Este un oraş şi un port liber in judetul Tulcea, la extremitatea estica a Romaniei, in Delta Dunarii, in punctul de varsare al bratului Sulina in Marea Neagra. Aici se gaseste un cimitir maritim, unic in tara si chiar in Europa. Un alt obiectiv turistic este Farul din Sulina, care dateaza din 1802. Sulina a capatat statut de oras in secolul 19, odata cu stabilirea aici a Comisiei Europene a Dunarii care a transformat localitatea dintr-un sat de pescari intr-un oras important pentru traficul fluvial.

SFANTUL GHEORGHE

Orasul este asezat in zona de contact a M-tilor Baraolt in bazinul depresionar Sf. Gheorghe. Dintre obiective turistice merita de vizitat Muzeul National Secuiesc cu sectii de istorie, etnografie si stiintele naturii, Galeria de arta unde se afla expuse picturi ale clasicilor Barabas Miklos, Gyarfas Jeno pictori din acesta zona. Printre celelalte atractii turistice amintim padurea din apropierea orasului cu potecile si traseele turistice marcate, fantina cu apa sulfuroasa, statiunea Sugas-Bai bogata in ape minerale si arealul cu elemente geologice si geomorfologice de la Coseni. 

Muntii MACIN

Sunt munti vechi, cu o culme de 64 km directia NV-SE, 24 km latime. Alte culmi: Bugeac, Pricopan, Iacobdeal, Priopcea, ce inchid golfurile depresionare Jijila, Greci, Cerna, Mircea Voda. Altitudinea maxima este de 467 m in Vf. Greci sau Tutuiatu.

BABADAG

Este o rezervatie naturala in cadrul Padurii Babadac, cu specii de plante balcano-pontice-taurice. Are un lac situat pe latura de est a Dobrogei, in prelungirea complexului lagunar Razim-pescuit sportiv.

Sfaturi practice:

Intr-o astfel de calcatorie NU UITA!:

-          aparatul foto

-          pelerina de ploaie

-          cizme lungi

-          haine groase iarna

-          solutie contra insectelor de vara

-          o mica trusa medicala daca sunteti alergici la intepaturi de insecte

-          palarie de soare vara si caciula groasa iarna

Decalogul verde al Deltei Dunarii:

1. Sa nu circulati decat pe traseele marcate si numai in prezenta personalului parcului

2. Sa nu aprindeti focul decat in locurile special amenajate si stingeţi-l la plecare

3. Sa nu faceti baie in Dunare decat in locurile indicate

4. Sa nu puneti corturile decat in locurile indicate pe harta

5. Sa pastrati linistea atunci cand sunteti in natura

6. Sa protejati biodiversitatea; se interzice colectarea de catre turisti a elementelor de flora sau

fauna

7. Sa nu spalati autovehiculele in Dunare si sa nu deversati produse (solide sau lichide) in lacuri si în fluviu

8. Sa scoateti din parc toate gunoaiele pe care le produceti

9.  Sa nu distrugeti infrastructura turistica

10. Sa pastrati natura intacta, asa voi si copiii vostri va veti bucura.

Forme turism:

Categoriile de turism ce se pot desfasura sunt:

-          ecoturismul

-          birdwatching

-          pescuit sportiv

-          agroturismul

-          turismul stiintific

-          turismul educational

Forme de turism practicate:

-          turismul nautic

-          turismul pedestru

-          turismul cu atelaje

Zona umeda a Dunarii in Romania, pana in anul 1964, ocupa 3.322 km², si formau o autentica delta. Grigore Antipa sustinea in 1910 ca Dunarea de la intrarea in tara si pana la Marea Neagra avea o zona inundabila de 891.232 ha, din care daca se scade suprafata Deltei (404.748 ha), rezulta ca Lunca Dunarii ca formatie geomerfologica distincta, se intindea pe 4.865 km². Tot ce crease aici natura in secole de evolutie a fost fulgerator distrus prin indiguirile, desecarile si defrisarile din deceniile 6 si 7 ale secolului trecut.

Pietele Bucurestiului si din alte mari orase ale tarii abundau de peste salbatic recoltat din Delta Dunarii. Anual, pe terenurile mai inalte, fertilizate de malul adus de inundatii, se obtineau recolte inseminate de porumb si zarzavaturi. Toate asezarile din zona erau asigurate cu lemn de foc si de constructii rurale din padurile ce se aflau pe terenurile inalte. De asemenea pe aceste grinduri pasunau  in regim semi salbatic mari turme de bovine, cabaline si porcine fara a depasi limitele capacitatii de suport a ecosistemelor naturale.

Imaginea alaturata a fost facuta acum un secol la privalul Corotisca, in fata portului Braila, grupul de salcii fiind rezultatul ciolpanirii (taierea ramurilor iarna pentru asigurarea hranei turmelor de oi aflate in transhumanta).

Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, „parintele istoriei” care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 i Hr). Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea i Hr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa. Straba (sec.I i Hr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I i Hr- al II-lea d Hr. Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc. Efectele negative generate de activitatea umana din interiorul deltei cumulate cu cele mult mai active, care se desfasoara in afara deltei, duc la cresterea riscului afectarii echilibrului ecosistemelor naturale. Din aceste considerente, Delta Dunarii, a fost declarata de catre Guvernul Romaniei, in anul 1990, rezervatie a biosferei. Valoarea universala a acestei zone a fost recunoscuta prin includerea sa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul Programului „Omul si biosfer” (MAB) lansat de UNESCO in 1970, si a peste jumatate din suprafata sa in Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, elaborata de UNESCO in 1972. Din septembrie 1990, prin Conventia Ramsar, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa. Obiectivul fundamental este conservarea unor zone naturale caracteristice prin cercetarea si monitorizarea constanta a componentelor ecosistemelor protejate, pastrarea formelor traditionale de activitate economica care nu sunt generatoare de dezechilibre ecologice,  armonizarea intereselor economice si sociale cu obiectivele de conservare si protectie a biodiversitatii, informarea si educarea populatiei autohtone privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii florei, faunei si a peisajelor respective.

Delta Dunarii (3446 km²), este situata in SE Romaniei, avand forma literei grecesti „A” (delta). Are o suprafata de 4178 km², din care 82% pe teritoriul Romaniei si restul de18% pe teritoriul Ucrainei. Este clasificata ca Rezervatie naturala a biosferei la nivel national in Romania, sub protectia UNESCO in 1991, precum si ca Parc national in taxonomia internationala a IUCN.

Delta Dunarii este impartita in 3 mari ostroave: Letea, Sfantul Gheorghe si Dranov de cele trei brate ale Dunarii: bratul Sf. Gheorghe- 69.7 km, bratul Sulina - 63.7 km bratul Chilia -120 km. Suprafata Deltei este traversata de numeroase brate secundare, canale artificiale care leaga fluviul de lacuri si mlastini. Partea de sud este ocupata de complexul lacustru Reazelm (1015 km²), cu lacurile Reazelm, Babadag, Sinoe, Golovita, si Tuzla. In tot cursul anului, suprafata Deltei este acoperira in proportie de 80% de ape.

Coordonate de delimitare sunt:

28º 10’ 50’’ longitudine estica (Cotul Pisicii)

29º 42’ 45’’ longitudine estica (Sulina)

45º 27’latitudine nordica (bratul Chilia, km 43)

44º 20’ 40’’ latitudine nordic (Capul Midia).

CAI DE ACCES:

Rutier : 

DN24-DN25-DN22 Iasi - Galati – Tulcea 

DN22 (E87) Constanta – Tulcea

DN3-DN2-DN22 Bucuresti - Urziceni - Slobozia - Harsova – Tulcea

Feroviar:

Gara Tulcea

Maritim:

Exista vaporase (curse regulate) care pleaca din Tulcea spre localitatile din Delta